Se poate trece la capitolul următor cu tasta ► și se poate reveni la un capitol precedent cu tasta ◄

Fundamente


<

C
a
p
i
t
o
l
u
l

a
n
t
e
r
i
o
r

<

Ce trebuie să înțelegem în primul rând este că orice program scris este un fișier text. La fel ca fișierele .avi, .mp4, .txt și programele sunt niște simple fișiere care de sine stătătoare nu pot face mare lucru. Nu contează limbajul folosit, toate programele la început sunt doar o înșiruire de cuvinte. Preferabil, cuvinte care respectă regulile limbajului pe care l-am ales.

Acest lucru înseamnă, la prima vedere, că un program poate fi scris în orice aplicație de editare de text avem la îndemână. Ca de exemplu Notepad. Și acest lucru e adevărat. Și în unele situații Notepad este chiar aplicația recomandată. Dar și atunci când avem un mediu de programare însă vrem să ne lăudăm putem scrie programe în Notepad, asta dacă știm foarte bine ce facem.

Totuși în marea majoritate a cazurilor, limbajele de programare vin cu medii de dezvoltare. Aceasta este o expresie pompoasă pentru un editor de text care face câteva lucruri în plus. Primul lucru ce sare în evidență este că un mediu de dezvoltare subliniază și delimitează din punct de vedere vizual cuvântele pe care le scriem. Unele sunt așa, pe când altele sunt așa. Unele cuvinte vor fi colorate frumos iar altele vor apărea șterse.

Toate acestea ne vor ajuta să facem diferența mai ușor între cuvinte rezervate, variabile, funcții și alte elemente de sine stătătoare în limbajul de programare în care lucrăm.

Unele medii de dezvoltare ne ajută și prin faptul că ne completează automat codul pe care îl scriem. Dacă avem o variabilă cu numele iContorStart, devine frustrant să rescriem de câte ori e nevoie același cuvânt. Din acest punct de vedere mediile de dezvoltare ne simplifică munca: noi va trebui să scriem de la tastatură doar „icon” și mediul ne va sugera, printre altele, și „iContorStart”.

De asemenea, un mediu de dezvoltare vine cu un compilator, care verifică toate liniile codului cât și sintaxa astfel că orice greșeală lexicală să fie corectată înainte de a se genera un program.

De asemenea mediul de dezvoltare va transforma codul sursă, fișierul text pe care l-am scris, în cod executabil de calculatorul pe care îl avem sau mașina virtuală care funcționează între procesorul propriu-zis și sistemul de operare. Java de pildă nu generează cod executabil de mașina pe care o rulăm ci cod care este interpretat de mașina virtuală instalată pe sistemul nostru. Așa că nu contează dacă rulăm Windows sau Linux din punct de vedere al programatorului. Pentru a rula aplicații scrise în Java, ca utilizator instalăm JRE (Java Runtime Environment) pe sistemul de operare pe care îl avem și aceasta va face conversia, la executare, din codul scris pentru JRE în codul specific calculatorului pe care îl avem.

Un alt element comun este că în orice limbaj de programare avem un punct de unde începe execuția sa. În cazul scripturilor execuția începe de la prima linie a fișierului, însă în cazul limbajelor de programare există un loc definit de unde începe rularea programului. De obicei, la începutul fișierelor de cod sursă au loc includerile de resurse adiționale, declarații de variabile, tipuri de date, declarații de funcții sau proceduri și, uneori, programul principal este fix în capătul codului sursă.


>

C
a
p
i
t
o
l
u
l

u
r
m
ă
t
o
r

>

Ți-a fost de ajutor ce am scris aici?
Hei, mersi de răspuns.